REGIO EUROPA Guvernul Romaniei
 

Tabăra de Sculptură Măgura

Tabăra de Sculptură Măgura
Istoria Taberei de Sculpturã în aer liber Mãgura, chiar dacã îndeobşte cunoscutã, este încã plinã de învãţãminte. Astfel de tabere existau în Europa occidentalã încã din 1950. Ele luaserã fiinţã şi funcţionau în ideea scoaterii artistului din atelier şi integrãrii lui în comunitate. Fenomenul a luat amploare în România şi ca formã de libertate artisticã, taberele oferind alternativa la arta oficialã a expoziţiilor, anualelor, bienalelor etc. Mai departe de ochii autoritãţilor, artiştii experimentau, dãdeau formã şi conţinut identitãţii lor. Simpozioanele nu aveau tematicã, iar alegerea autorilor nu se fãcea în baza unui proiect supuns analizei şi, deci, constrângerilor viziunii oficiale. La "Mãgura", se aduceau blocuri de piatrã de la Ciuta, ele erau rãspândite în spaţiul unei poiene largi, numerotate, iar sculptorii extrãgeau dintr-o cãciulã un numãr. Piatra pe care hazardul le-o hãrãzea ca materie primã se întrupa în formã artisticã prin imaginar, conştiinţã şi program estetic, dincolo de orice altã constrângere. A rezultat un patrimoniu artistic de o valoare excepţionalã.

Nota bene!
Trebuie menţionat faptul cã deşi muzeul poartã denumirea de Tabãra de Sculpturã Mãgura, acesta se situeazã pe teritoriul administrativ al comunei Tisãu, în vecinãtatea comunei Mãgura (asemenea şi Mãnãstirea Ciolanu). Taberei i s-a asociat numele "Mãgura" dupã locul de provenienţã al pietrelor care erau aduse de la Ciuta - localitate ce aparţine de comuna Mãgura.

În 1970, proiectul Mãgura venea pe de o parte sã aniverseze cele 16 secole de atestare documentarã a municipiului Buzãu, iar pe de altã parte sã integreze în comunitate arta şi artiştii. Cele 16 ediţii, cu participare varã de varã a 16 sculptori, au realizat acest muzeu în aer liber, cu opere de o valoare artisticã excepţionalã, expuse într-un spaţiu natural mirific. Fiecare ediţie îşi are propriul spaţiu şi propria pisanie, astfel încât vizitatorul acestui muzeu în aer liber se poate orienta şi poate identifica lucrãrile. Sigur, îţi trebuie timp, rãbdare şi o mare iubire pentru artã sã parcurgi cele 16 ediţii rãspândite pe mai bine de 20 ha.

Cãlãtorie în timp
Pentru amatorul de artã, este o cãlãtorie în timp şi în spaţiu. Sunt ediţii ce par a se aşeza în viitor, formele având îndrãzneala sfidãrii legilor cunoscute azi; sunt altele care vin din vremuri de demult şi creeazã sentimentul cã aparţin unei civilizaţii mult anterioare nouã.

Vino sã vezi:
Existã o diversitate uluitoare, încântãtoare a formelor, a rezolvãrilor raporturilor între peisaj, relief, luminã şi operã, dar, în acelaşi timp, şi o unitate care face din "Mãgura" prima şcoalã româneascã de sculpturã.

Proiectul Mãgura este certificatul de naştere al şcolii româneşti de sculpturã. Cele 16 lucrãri ale primei ediţii (1970) sunt:
  1. "Tatăl şi fiul"
  2. "Icar"
  3. "Nud"
  4. "Gânditor"
  5. "Piatră de izvor"
  6. "Taină"
  7. "Poemul vieţii"
  8. "Tors"
  9. "Omagiu lui Brâncuşi"
  10. "Motiv matern"
  11. "Împreună"
  12. "Troiţă"
  13. "Mirii"
  14. "Semn"
  15. "Lacul"
  16. "Soldat cu scut"


Comentează

Acest articol nu a primit inca niciun comentariu. Fii tu primul care o face. Spune-ne parerea ta!

Introduceţi codul din imagine pentru verificare:
 



Adaugă o imagine(maxim 4 imagini)

0 comentarii